{"id":3959,"date":"2020-06-10T05:51:42","date_gmt":"2020-06-10T05:51:42","guid":{"rendered":"https:\/\/dev.drschatzl.at\/carcinomul-de-prostata\/"},"modified":"2024-09-03T14:15:00","modified_gmt":"2024-09-03T14:15:00","slug":"carcinomul-de-prostata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/carcinomul-de-prostata\/","title":{"rendered":"Carcinomul de prostat\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Afectarea malign\u0103 a prostatei (carcinomul de prostat\u0103) este cea mai frecvent\u0103 tumoare malign\u0103 care apare la b\u0103rba\u021bi. Cu o frecven\u021b\u0103 de cca. 20 \/ 100000 de b\u0103rba\u021bi, aceast\u0103 tumoare trebuie privit\u0103, din punct de vedere medical, ca o provocare, necesit\u00e2nd \u00eentreaga aten\u021bie a sistemului de s\u0103n\u0103tate. Din 100 de \u00eemboln\u0103viri noi, cca. 84% din pacien\u021bi tr\u0103iesc \u00een urm\u0103torii 5 ani. \u0218i cheltuielile pentru sistemul de s\u0103n\u0103tate sunt enorme, ating\u00e2nd 8 miliarde de euro pe an. \u00cen Austria, \u00een anul 2018 au murit 1215 de b\u0103rba\u021bi ca urmare a acestei tumori.<\/p>\n\n

Care sunt factorii de risc pentru cancerul de prostat\u0103?<\/h2>\n\n

Odat\u0103 cu v\u00e2rsta, posibilitatea de a te \u00eemboln\u0103vi de cancer de prostat\u0103 cre\u0219te continuu. V\u00e2rsta medie de \u00eemboln\u0103vire este \u00een jur de 69 de ani. Dat fiind \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een urm\u0103toarele decenii vom asista la o supra-\u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050 trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul o dublare a num\u0103rului de cazuri. \u0218i antecedentele din familie joac\u0103 un rol important. B\u0103rba\u021bii ai c\u0103ror fra\u021bi \u0219i\/sau ta\u021bi au suferit de cancer de prostat\u0103 prezint\u0103 un risc dublu de a se \u00eemboln\u0103vi la r\u00e2ndul lor.<\/p>\n\n

Ce m\u0103suri de preven\u021bie putem lua?<\/h2>\n\n

\u00cen cele din urm\u0103, se recomand\u0103 un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos. \u00cen studiile mari s-au analizat numeroase substan\u021be (seleniu, vitamina E, extracte de v\u00e2sc etc.), \u00eens\u0103 nu s-a reu\u0219it s\u0103 se descopere vreo diferen\u021b\u0103 relevant\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te frecven\u021ba apari\u021biei tumorii. <\/p>\n\n

Este periculos pentru prostat\u0103 hormonul sexual b\u0103rb\u0103tesc testosteron ?<\/h2>\n\n

\u00cen unele studii vechi s-a ar\u0103tat faptul c\u0103 testosteronul poate juca un rol \u00een apari\u021bia carcinomului de prostat\u0103. \u00centre timp, aceste studii au fost revizuite, dovedindu-se c\u0103 nu exist\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre apari\u021bia cancerului de prostat\u0103 \u0219i nivelul de testosteron. Unele studii arat\u0103 chiar c\u0103 un nivel sc\u0103zut de testosteron poate fi un factor de risc pentru tumori mai agresive ale prostatei.<\/p>\n\n

C\u00e2nd se impune o vizit\u0103 preventiv\u0103 la medic ?<\/h2>\n\n

\u00cen principiu, ar trebui s\u0103 se consulte medicul \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 45 de ani, iar apoi anual. \u00cen cazul unor antecedente \u00een familie, prima consulta\u021bie preventiv\u0103 la medic ar trebui s\u0103 aib\u0103 loc la v\u00e2rsta de 40 de ani. Se efectueaz\u0103 o analiz\u0103 de urin\u0103, un tu\u0219eu rectal \u0219i o analiz\u0103 de s\u00e2nge, \u00een cadrul c\u0103reia ar trebui s\u0103 se controleze valoarea PSA (antigenul specific prostatei). Desigur, ar trebui \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 se desf\u0103\u0219oare o discu\u021bie cu privire la semnifica\u021bia \u0219i scopul acestor investiga\u021bii.<\/p>\n\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 aceast\u0103 valoare este \u00eentr-adev\u0103r crescut\u0103?<\/h2>\n\n

\u00cen cele din urm\u0103, ar trebui ca valoarea s\u0103 se mai controleze \u00eenc\u0103 o dat\u0103 dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Dac\u0103 valoarea este \u00een continuare ridicat\u0103, ar trebui s\u0103 se efectueze o investiga\u021bie RMN a prostatei. \u00cen cele din urm\u0103, se recomand\u0103 o biopsie a zonei suspecte \u0219i a restului prostatei (biopsie a prostatei ghidat\u0103 prin fuziune)<\/p>\n\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dac\u0103 se descoper\u0103 celule maligne \u00een prostat\u0103 ?<\/h2>\n\n

Discu\u021bia cu privire la rezultatul histologic este unul foarte important, pentru c\u0103, prin intermediul ei, i se face pacientului o recomandare de terapie. \u00cen func\u021bie de rezultatul biopsiei, de valoarea PSA, de v\u00e2rst\u0103 \u0219i de alte afec\u021biuni, de dorin\u021ba pacientului \u0219i de a\u0219tept\u0103rile sale, terapia poate fi alc\u0103tuit\u0103 din urm\u0103toarele op\u021biuni:<\/p>\n\n

Monitorizarea activ\u0103 a tumori<\/h2>\n\n

Aceast\u0103 op\u021biune terapeutic\u0103 se aplic\u0103 doar \u00een pu\u021bine cazuri selec\u021bionate. Ea implic\u0103 un control al tumorii, controale periodice ale PSA, investiga\u021bii RMN de control \u0219i repetarea biopsiei. Dac\u0103 ansamblul rezultatelor se modific\u0103, conceptul terapeutic trebuie modificat \u0219i el.<\/p>\n\n

Eliminare chirurgical\u0103<\/h2>\n\n

Prostatectomia radical\u0103 poate fi realizat\u0103 \u00een trei moduri diferite: printr-o interven\u021bie chirurgical\u0103 deschis\u0103, prin laparoscopie sau cu asisten\u021b\u0103 robotic\u0103.<\/p>\n\n

Toate aceste metode au \u00een cele din urm\u0103 acelea\u0219i consecin\u021be posibile: pierderi involuntare de urin\u0103, pierderea ejacul\u0103rii \u0219i a capacit\u0103\u021bii de erec\u021bie. Conform directivelor interna\u021bionale (Societatea European\u0103 de Urologie, Societatea German\u0103 de Urologie etc.) aceste metode sunt echivalente. Ceea ce conteaz\u0103 este experien\u021ba chirurgului curant.<\/p>\n\n

Radioterapia<\/h2>\n\n

\u00cen func\u021bie de tumoare \u0219i de m\u0103rimea prostatei, aceasta se poate realiza din exterior (percutanat) sau din interior (brahiterapie). \u00cen cazul iradierii percutanate, se administreaz\u0103 o doz\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 74-80 Gray \u00een diverse doze mici, \u00een combina\u021bie cu o terapie hormonal\u0103 \u00eenso\u021bitoare.<\/p>\n\n

Terapia de reducere a nivelului de hormoni<\/h2>\n\n

Acest tip de terapie se folose\u0219te atunci c\u00e2nd este planificat\u0103 radioterapia, sau c\u00e2nd se descoper\u0103 o tumoare avansat\u0103 local sau metastaze ale tumorii.<\/p>\n\n

Metode alternative<\/h2>\n\n

Exist\u0103 numeroase terapii experimentale (hipertermie, terapie cu ultrasunete focusate de mare intensitate \u2013 HIFU, crioterapie), care ar trebui \u00eens\u0103 s\u0103 fie folosite doar \u00een cadrul studiilor clinice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Afectarea malign\u0103 a prostatei (carcinomul de prostat\u0103) este cea mai frecvent\u0103 tumoare malign\u0103 care apare la b\u0103rba\u021bi. Cu o frecven\u021b\u0103 de cca. 20 \/ 100000 de b\u0103rba\u021bi, aceast\u0103 tumoare trebuie privit\u0103, din punct de vedere medical, ca o provocare, necesit\u00e2nd \u00eentreaga aten\u021bie a sistemului de s\u0103n\u0103tate. Din 100 de \u00eemboln\u0103viri noi, cca. 84% din pacien\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3551,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[121,127],"tags":[],"class_list":["post-3959","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-medicine-ro","category-natural-remedies-ro"],"featured_image_src":{"landsacpe":["https:\/\/drschatzl.at\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/medical2-blog-2.png",352,180,false],"list":["https:\/\/drschatzl.at\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/medical2-blog-2.png",352,180,false],"medium":["https:\/\/drschatzl.at\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/medical2-blog-2-300x153.png",300,153,true],"full":["https:\/\/drschatzl.at\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/medical2-blog-2.png",352,180,false]},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3959","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3959"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3959\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3960,"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3959\/revisions\/3960"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3551"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3959"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3959"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/drschatzl.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3959"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}