Problemele la urinare sunt din ce în ce mai frecvente odată cu vârsta. În Austria, unul din trei bărbați suferă de aceste afecțiuni după vârsta de 50 de ani, ceea ce înseamnă că sunt afectați peste 330.000 de bărbați.
Care sunt simptomele acestor afecțiuni?
Se pot identifica două grupe de simptome:
Așa-numitele simptome iritante, cum ar fi nevoia urgentă de a urina, nevoia de a urina noaptea sau nevoia de a urina când curge apa, fac parte din aceste acuze.
A doua grupă sunt așa-numitele probleme de stocare. Senzația că vezica urinară nu s-a golit complet după urinare, jet slab de urină, sau durata prelungită semnificativ a urinării fac parte din această grupă. Deseori, aceste probleme afectează și viața de zi cu zi. Mulți bărbați se retrag din viața socială, își planifică drumurile în funcție de unde sunt amplasate toalete, nu mai merg la concerte și evită călătoriile lungi cu mașina sau cu autobuzul. Izolarea socială până la singurătate pot fi consecințele acestor probleme. –
Ce investigații trebuie să se efectueze?
Prioritară este în primul rând determinarea completă a istoricului medical și a medicației curente. Investigațiile includ o măsurătoare a jetului de urinare, un sumar de urină, o ecografie a rinichilor și a restului de urină (urina care rămâne în vezica urinară după micțiune), determinarea dimensiunii prostatei și, în cele din urmă, determinarea valorii PSA (antigen specific prostatei), prin prelevarea de probe de sânge.
Care sunt posibilitățile de terapie ?
O adaptare a obiceiurilor privind băutul și o eventuală modificare a medicației pot aduce deseori o îmbunătățire.
Medicamente
Așa-numitele blocante de receptori alfa 1 induc o relaxare a musculaturii netede a colului vezical și a prostatei. Punctul ochit este sistemul nervos vegetativ (simpatic). Aceste medicamente sunt de regulă bine suportate, având însă ca principale efecte secundare o reducere a presiunii sângelui și ejacularea retrogradă, adică, la orgasm, lichidul ejaculat ajunge în vezică. Numeroase studii au arătat că aceste medicamente își pierd eficiența cu trecerea anilor (deja după doi ani în cazul a 40% din bărbații afectați),
A doua categorie este cea a inhibitorilor ai enzimei alfa-5-reductază. Printr-o țintă la nivel hormonal, în câteva luni se ajunge la o reducere a volumului prostatei și, astfel, la o ameliorarea a jetului urinar și la o reducere a volumului de urină ce rămâne în vezică. Cele mai importante efecte secundare sunt afectarea capacității de erecție și a ejaculării. S-au raportat și cazuri de ginecomastie (mârirea în volum a sânilor, dureri de piept).
O metodă terapeutică nouă este Tadalafil. Această substanță este de fapt cunoscută pentru tratarea problemelor de erecție. Studiile au demonstrat însă eficacitatea sa și în problemele de micțiune, ea reprezentând o variantă bună de tratament. Bărbații au deseori nu doar probleme de micțiune, ci și de erecție.
Tratament chirurgical
Când tratamentul cu tablete nu este suficient, este inevitabilă operația. Aici există mai multe posibilități :
Operația de prostată prin uretră (rezecție transuretrală de prostată) reprezintă cea mai bună metodă. Această operație este cea mai frecventă la bărbații de peste 50 de ani, implicând o internare foarte scurtă în spital. Alte metode (operații cu laser –laser cu lumina verde, laser Holmium, ablație cu vapori) se bazează pe același principiu: prin reducerea țesutului prostatei din uretră , jetul urinar este ameliorat, iar cantitatea de urină ce rămâne în vezică este mai mică. În cele din urmă, toate aceste metode sunt la fel de bune, dacă cel ce le aplică are experiența necesară.
